freedom

tardiv...

La inceput invatai sa-ti pierzi timpul...aveai cartea ta; capitolul despre dragoste ti-a placut cel mai mult, litere mari isi subiectul elucidat prin experimente, femeia escalada principii enumerate scolareste, manca pagini albe si folosea parfum cu aroma de mar... Iti inchipuiai o gramada de lucruri. Carte a ramas aseara deschisa la.....inceputul lumii

tardiv....

www.youtube.com/watch?v=zSmOvYzSeaQ&feature=channel

Si da...asa e....te iubesc...de o mie de ori te iubesc!

pur si simplu vorbim despre viata: o tarfa de lux..fantoma, gugustiuc cu sfoara...atatea greseli de tipar\noi ne iubim...eu te iubesc. O noapte l-am cautat pe Dumnezeu ca un poet fara muza, fara rutina. Refuzul stiut il voi primi...doar eu si lumea...ii las bacsis cuvantului o chitanta in alb. Odata stiam; ma stiam. Sunt oglinda ta...ma regasesc doar langa tine, dar...fara mine. Si da e adevarat: eu te iubesc http://www.youtube.com/watch?v=8v626CMvM5Q

Not more wars, not mare wals, just peace...

http://www.youtube.com/watch?v=vtrQK8Zqj-g

Ei,noi...

Sa nu lasi nimic necondamnat, ruda, frate, calau sau amant...sa-i rastignesti! si speantele lor prinse cu grije si cu bolduri( ca-ntr-un insectar)...sa ranjeasca la tine ostentativ...dar tu n-ai nimic de pieerdut si n-ai avut niciodata...doar tacerea

Noi doi...karma poate va fi...

Fugim, cantam, ne aruncam in balti...gunoi, placere, vise, ganduri, suntem doar noi namol pe blugi, ne place... Rulota noastra kaki, plutim spre el, spre ea..suntem un tot, ne iubim, ne potrivim!
Dar atat...dimineata nu vei mai fi...e deja zi, ai disparut...vis

Care este substanta?

Ma gandesc ca e o gluma. Tot ce ma inconjoara e o gluma. Tot ce nu are legatura cu mine e o gluma. Dar...de fapt eu sunt gluma. Stii...ma simt puternic de cele mai multe ori; imi place sa cred ca iau cele mai bune decizii in situatii limita. La dracu. Eu...de fapt eu ma simt uneori ca pot avea totul...adica vreau sa zic ca uneori, dupa ce se succed diverse evenimente, evident, in avantajul meu, dupa ce ajung acolo unde vreau sa ajung dar fara ca acest scop sa devina in sine scop de la inceput...incept sa ma simt nu stiu cum sa zic...cred ca sufocat...sau captiv...sau prins in capcana..adica nu stiu, oricum ceva de genul asta...si atunci ma sperii. deodata nu mai sunt acea stea care straluceste la lumina ei...sunt defapt un sau o chestie mica mica mica ascunsa in cochilia ei ca nu cumva sa o vada careva. Ei, si atunci, rup legatura pentru a evita o eventuala(in realitate) dar de fapt o certa nesiguranta de sine. Nu pot sa depasesc momentul. In alta ordina de idei...spun sincer ca, imi dorec cu toata fiinta mea sa existe acea cineva...si in cele mai dulci vise pot fi asa cum vreau sa fiu... Dar iacata ca acea cineva care imi palace sa cred ca poate aprinde schinteia nu apare...pana la un moment dat. A aparut. nu-mi las niciodata scutul acasa...poate ca anumite ele nici nu ar face ceva demn de acest scut. Dar cand a aparut...am uitat orice fel de aparare, orice fel de masca si m-am oferit asa cum sunt eu. Aici este durerea...pentru ca tocmai in fata celei eram cel mai pregatit sa ma asum...tocmai ea...mi-a dat....o numesc eu lovitura de gratie. Am trait dezamagire in cele mai negre crampe ale ei... Cum ce m-am ales?
Ei, dar uite ca nu e asa... hai lista: m-am ales cu ceva bani in portmoneu, cu ceva mai multa experienta, sunt burlac, sunt curtat, ma simt in jumatatea avantajoasa a afacerii. E perfect. Linistea sufleteasca? aici nu sunt sigur in care jumatate ma aflu... pana la urma, care este scopul? Ce urmarim? Care e substanta?... Nu am inca un raspuns pentru asta

aburi

Nici noi nu stim nici lumea nu va stii...


Imi place nisipul ud, imi place sa mananc dulceata. e frumos cand credem despre noi, despre ce ne place noua. Suntem puternici. Maine poate nu ma credem, dar maine va veni atunci cand vom vrea sa vina...asa ca de ce sa nu mai stam? Ia un loc. Pescarusul maine va pleca...o noua zi maine va veni. Maine va fi si dimineata, si seara, si alta zi. ai o tigara?

cuvinte fara noi venite...

Cuvinte pline...si cuvinte goale pe care le-ai adus la locul unde îmbatranesc atat de usor ingerii matinali...ti-amintesti intai ti s-a facut rau, hainele mi se zvîntau inaintea mainilor iar seara pamantul s-a-nvartit in jurul nostru ca un caine turbat......

Plec marti

Idei neimblanzite zburda sub masina veche a tatei. Azi mirose bine si ma joc cu cu ruta Bucuresti-Constanta. Sui in tren......s-am plecat....

aiurea

cuvinte fara de cuvinte

Idei absconse se pierd in curcubeul de ieri....de azi...de niciodata. Tin visele pitulate in torpedoul masinii cu care o sa plec la mare. Ieri. iubim pacatul fara a simti nevoia spovedaniei... Iubim misterul asa cum este el. Iubim visele fara cafeaua cu mult zat pregatita de mana sub forma unei bucurii imense ca esti acolo....azi si poate si maine. Traim pentru costumele de baie fara fuste scurte si fara maiouri decoltate. Cumparam in fiecare zi bocancii cu care intram in viata lor si asta ne place, ne simtim puternici?...nu...sunt doar apartente, forme fara fond...sclipiri uitate in garaj...sosete murdare...